Evaluarea clinică şi imuno-virusologică a bolnavilor confirmaţi cu infecţie HIV din teritoriul arondat centrului regional.
Formularea recomandărilor pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA din teritoriul arondat centrului regional privind:iniţierea tratamentului cu medicamente ARV şi schema de utilizat, conform Ghidului naţional de tratament ARV , schimbările de tratament în cazurile cu reacţii adverse sau cu eşec prin rezistenţă la ARV și profilaxia pentru principalele infecţii oportuniste
Efectuarea monitorizării periodice cu determinarea nivelului limfocitelor CD4 şi a valorii RNA-HIV.
Realizarea iniţierii şi continuării tratamentului ARV la bolnavii confirmaţi cu infecţie HIV/SIDA aflaţi în evidenţă activă proprie.
Realizarea profilaxiei principalelor infecţii oportuniste asociate cu infecţia HIV/SIDA.
Monitorizarea nivelului de aderenţă la tratament pentru bolnavii cu infecţie HIV din teritoriul arondat centrului regional.
Monitorizarea şi evaluarea la nivel regional a implementării activităţilor specifice de către spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat.
In domeniul prevenirii şi supravegherii infecţiei HIV/SIDA: testarea HIV a contacţilor cu persoane infectate HIV, a persoanelor din alte categorii de risc.
Efectuarea profilaxiei postexpunere: la gravide HIV-pozitive şi nou-născuţi până la vârsta de 6 săptămâni; la persoane expuse accidental la sânge şi alte secreţii provenind de la persoane infectate sau cu status HIV neprecizat şi cu comportament la risc.
Serviciile se acordă în regim de spitalizare continuă, spital de zi sau ambulator.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca are arondate judetele:
Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare și Sălaj.

Borrelioza Lyme, o afecţiune multisistemică, cea mai frecventă boală transmisă de căpuşe în Europa şi America de Nord, este o zoonoză, agentul etiologic circulând între căpuşele Ixodes ricinus şi o mare varietate de gazde vertebrate. Animalul rezervor cedează agentul patogen vectorului care îl transmite prin înțepătură în timpul prânzului sangvin fie altor gazde rezervor, fie omului. Complexul Borrelia burgdorferi sensu lato, agentul etiologic al bolii, este împărţit în 19 specii genomice cu distribuţie geografică diferită. Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1977, în Statele Unite, deşi documentări ale bolii există în Europa încă de la sfârşitul secolului XIX. În ultimii ani BL a devenit o problemă de sănătate publică în emisfera nordică.

În Centrul de Boală Lyme am realizat un protocol de evaluare și terapie a pacienţilor cu Borrelioza Lyme, urmând o conduită diagnostică şi terapeutică conform indicaţiilor ghidurilor, cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. Diagnosticul diferenţial, incluzând afecţiuni neurologice sau reumatologice este realizat printr-o bună colaborare interdisciplinară (infecţionist, medic de laborator, neurolog, reumatolog, psihiatru, oftalmolog, cardiolog).

Diagnosticul de laborator se bazează pe teste screening de evidențiere a anticorpilor IgM, IgG anti Borrelia burgdorferi (metoda ELISA) și teste de confirmare prin metoda Western Blot (IgM, IgG anti Borrelia burgdorferi). Pentru susținerea diagnosticului de neuroborrelioza se efectuează puncție lombară diagnostică (în regim de spitalizare continuă) și detecția producției intratecale de anticorpi specifici Borrelia.

Tratamentul manifestărilor cutanate sau musculo-scheletale ale Borreliozei Lyme se realizează în ambulator cu antibiotice orale.

Tratamentul manifestărilor neurologice, musculo-scheletale persistente după terapia orală, oftalmologice sau cardiace ale Borreliozei Lyme se realizează cu antibiotice intravenous. În cazul în care starea clinică a pacientului o permite, terapia se poate efectua în spitalizare de zi.

Hepatitele virale reprezintă o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial, fiind responsabile de cca 1,34 milioane decese/an similar cu numărul de decese produse de infecția HIV/SIDA, tuberculoză sau malarie. Prin potențialul lor de cronicizare, hepatitele virale B şi C reprezintă principala cauză etiologică a cirozei şi hepatocarcinomului, producând 80% din cazurile de cancer hepatic în lume.

Evoluția hepatitelor virale B şi C în România este una endemică, cu o prevalență a infecției cu virusul hepatitic B de 4,4% şi respectiv 3,2% pentru virusul hepatitic C.

În anul 2016, statele membre ale OMS au hotărât adoptarea primei Strategii Globale de Eliminare a Hepatitelor Virale, având ca obiectiv eradicarea hepatitelor virale până în anul 2030.
Prin serviciile medicale şi educaționale, SCBI a făcut investiții majore în mai multe arii de intervenție cu scopul susținerii țintelor mondiale formulate de OMS, care îşi propun reducerea cu 90% a infecţiilor noi şi cu 65% a deceselor cauzate de infecțiile produse de virusurile hepatitice B şi C.

În acest sens, SCBI a implementat un Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 cu titlul: „Optimizarea prevenției și tratamentului Hepatitelor cronice B și C prin creșterea competențelor personalului medical din România”.

În acest proiect, care are ca obiectiv reducerea riscului pentru infecția HVB şi HVC, reducerea incidenței şi prevalenței hepatitelor cronice şi a complicațiilor acestora prin creşterea competenței profesioniştilor din domeniul sanitar din România, SCBI are ca parteneri UMF,,Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov, Universitatea Ovidius din Constanța şi Spitalul Clinic de Boli Infecțioase şi Tropicale “Victor Babeş” Bucureşti.

În ceea ce privește serviciile medicale furnizate de SCBI şi Ambulatorul Integrat (AI) pentru depistarea, diagnosticarea şi tratamentul de specialitate al hepatitelor virale acute şi cronice, acestea sunt acordate în cadrul serviciilor de:
• Spitalizare continuă SCBI
• Spitalizare de zi SCBI – în cadrul căruia se derulează programele de inițiere şi monitorizare a terapiei antivirale în hepatitele cronice B, C, D conform Protocoalelor Naționale Terapeutice, dispensarizarea hepatitelor acute şi cronice virale
• Spitalizare de zi AI.

În cadrul serviciilor medicale spitaliceşti şi ambulatorii se efectuează evaluarea completă a pacienților cu hepatite virale:
• Hematologică
• Biochimică
• Imunologică
o Infecțioasă
o Non-infecțioasă a markerilor tumorali
• Virusologică
o Antigene virale (AgHBe, AgHBs calitativ şi cantitativ, AgHBcr)
o Viremie cantitativă (AND-VHB, ARN-VHC)
• Non-invazivă a fibrozei hepatice
o Fibromax/ Fibrotest
• Endoscopică digestivă
• Imagistică
o Ultrasonografie – inclusiv ultrasonografie abdominală cu substanță de contrast
o Computer tomografie.